Acest site folosește cookie. Continuarea navigarii reprezinta acceptul dumneavoastra.
Astrograma.pro
0000-00-00 00:00:00
Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ Multe persoane, indiferent de varsta, indeosebi copiii si

Astmul bronsic

Astmul bronsic

Boala afecteaza, in prezent, circa 100 milioane de persoane la nivel mondial si peste 1 milion de bolnavi din Romania. Statisticile arata ca, pe plan mondial, 7-10% din copii sufera de astm, mai frecvent in tarile dezvoltate (Statele Unite, Australia, Noua Zeelanda, Marea Britanie), fapt care duce la ideea ca astmul a devenit o problema majora de sanatate in intreaga lume. Un bolnav celebru a fost premierul englez Winston Churchill.

Numarul copiilor din Romania afectati de astm bronsic este de 300.000 – 400.000. Din 20 copii de varsta scolara, unul este bolnav de astm. Acestia nu mai pot practica exercitii fizice, nu pot face sport si sunt afectati din punct de vedere psihic.

Accesele reversibile de sufocare, cu senzatia lipsei de aer, pe o durata de la cateva minute pana la cateva ore, sunt datorate unei ingustari treptate a bronhiilor si bronhiolelor, avand ca efect declansarea unei tuse cu expectoratie, hipersecretie, edeme si spasme ale musculaturii netede din bronhiole. Inspiratia este lenta si dificila, chiar daca se face cu gura deschisa iar expiratia este mai greoaie, prelungita si suieratoare.

Crizele astmatice se pot repeta de cateva ori pe zi, dupa care urmeaza o perioada de calm relativ, cu respiratie aproape normala, adesea inselatoare. Pot interveni si stari permanente de tuse, cu expectoratie si dispnee. Cand crizele de sufocare se prelungesc sau se repeta la intervale scurte, apar transpiratii reci, cianoza din lipsa de aer, tahicardie, anxietate si chiar deces, prin insuficienta respiratorie sau cardiaca.

Principalii factori declansatori ai astmului bronsic sunt: conditiile agresive de clima (frig, ceata, vant), unii agenti alergici (polenul de crin si zambile, praful de casa, mucegaiuri, fulgi, pene, peri de animale, insecte, fibre de bumbac si lana, pulberi etc). Un studiu efectuat in Spania de Jean-Paul Zock arata ca 20% din cazurile de astm sunt provocate de produsele de curatat casa (sprayuri de covoare si geamuri, odorizante de mobila) care maresc riscul de imbolnavire la 70%.

Nu sunt de neglijat gazele de esapament, pesticidele, detergentii, parfumurile, substantele chimice inecacioase, fumul de tigara si unele medicamente de sinteza chimica, inclusiv peniciline, care pot duce la un atac astmatic violent.

In ultimul timp s-a stabilit ca cei mai periculosi declansatori ai astmului sunt acarienii, rude microscopice ale paianjenilor, care se gasesc in praful din casa si se hranesc cu resturile minuscule de epiderma umana. Asemenea acarieni exista, in numar de milioane, chiar si in cele mai curate locuinte, fiind localizati in covoare, saltele, perne si pilote.

La acesti factori declansatori se mai adauga eforturile fizice la alergari, ascensiuni si sporturi de performanta, stresuri psihice si nervoase, certuri, emotii puternice, oboseala precum si infectiile cronice ca urmare a patrunderii in caile respiratorii superioare (sinusuri nazale) si in plamani a unor bacterii, virusuri si mucegaiuri care intretin inflamatiile bronsice. Un rol important il au si unele afectiuni maladive (polipi, rinita alergica, sinuzita, amigdalita, infectii dentare si paraziti intestinali). Se vor lua in consideratie si factorii ereditari stiind ca persoanele care au rude bolnave de astm sunt mai predispuse la imbolnavire.

Tratamentele fitoterapeutice

Se fac atat pentru crizele spontane cat si pentru vindecari de fond. Sunt eficiente plantele medicinale cu proprietati antiseptice, expectorante, antialergice, vasodilatatoare si sedative la nivelul musculaturii bronhiilor. Aceste tratamente vor asigura cresterea rezistentei organismului, suprimarea crizelor astmatice prin dilatarea bronhiilor, fluidificarea secretiilor cu expectoratie si vasodilatatia coronariana care scade presiunea sangelui si creaza un echilibru in organism.

In functie de continutul in principii active si de efectele exercitate, au mare eficienta multe infuzii sau decocturi din specii de plante, luate separat, pentru a tatona toleranta individuala.

Pentru uz intern se prepara separat:

Infuzii din flori (de musetel, soc, lumanarica, petale de trandafir sau de mac rosu, coada soricelului, galbenele, lavanda), frunze (de podbal, patlagina), muguri (de mesteacan, plop negru si alun), herba (de cimbrisor, busuioc, rozmarin, isop, ventrilica, schinduf, unguras, talpa gastei, sovarv, ciubotica-cucului, trei-frati-patati, scai-vanat) si fructe (de anason si fenicul), din care se beau cate 2-3 cani pe zi pentru actiuni antiseptice, antitusive, antispastice, antibiotice, antiinflamatoare si calmante.

Decoct din radacini (de angelica, valeriana, iarba mare) din 3-4 linguri care se fierb in 250 ml apa si se beau cate 3-4 linguri pe zi.
Decoct din fructe de fenicul (2 linguri fierte in 250 ml lapte) cu efecte antibronsitice, expectorante si antiseptice.
Decoct din usturoi (25 g fierte in 200 ml apa timp de 15 minute) din care se bea o cana pe zi.
Decoct din seminte de in (125 g fierte in 400 ml apa; se adauga zeama de la 3 lamai + 400 g miere, se lasa la macerat 2-3 zile si se consuma cate o lingurita inainte de mese.
Macerat in alcool 40º din nalba mare, sapunarita, cimbrisor, cimbru, podbal, talpa gastei, unguras si usturoi (se consuma cate 20-50 picaturi de 3 ori pe zi, intre mese, timp de 2 luni pe trimestru).
Tinctura din radacina de valeriana sau angelica (20 g in 100 ml alcool 40º, macerat 8 zile, din care se iau 10-20 picaturi de 2-3 ori pe zi).
Vin de sunatoare, hamei si hrean ras (30 g amestec macerat in 1 litru vin alb timp de 10 zile) si se beau 3 linguri pe zi.
Sirop din frunze de nuc si bulbi de ceapa rosie.
Cercetarile au dovedit eficacitatea multor combinatii de plante din care sa nu lipseasca speciile prezentate mai sus, alaturi de paducel, nalba, salvie, sapunarita, plamanarica, lichen de stejar, roinita, ienupar, menta, sulfina si maselarita.

Reteta autorului: frunze (de podbal, patlagina, salvie), flori (de coada soricelului, paducel), herba (de isop, cimbrisor, talpa gastei) si fructe (de fenicul si in). Se prepara un decoct (1 lingura la 250 ml apa, se fierbe 2-3 minute, se infuzeaza acoperit 10 minute si se beau 2-3 ceaiuri pe zi intr-o cura de durata).

Tratamentele externe sunt diversificate:

Inhalatie, inainte de culcare, cu infuzie de musetel (2 linguri flori la 250 ml apa), cu amestec din flori de tei si coada soricelului si seminte de marar sau cu uleiuri eterice de isop, salvie, brad, pin, molid (5 picaturi turnate in 250 ml apa clocotita).
Fumigatii cu frunze de ciumafaie (Datura stramonium) care se ard pe o tabla curata deasupra unui resou.
Comprese cu otet si apa fierbinte aplicate seara la culcare.
Cataplasme calde pe piept cu faina de mustar sau de in si pe spate cu terci de ridichi negre rase, plamanarica, patlagina, coada calului, galbenele, nalba si tataneasa (aplicate seara inainte de culcare).
Cataplasma cu frunze proaspete de varza, aplicate pe piept sau pe spate, in 3-4 straturi care se lasa minim 4 ore, seara sau noaptea.
Bai calde de maini (dimineata) si de picioare (seara), cate 15-20 minute, timp de 8 zile consecutiv, folosind decoct de mustar (5 minute) sau extract de cimbru, rotungioara, patrunjel, lavanda, usturoi si petale de mac rosu. Dupa bai se fac masaje pe piept cu ulei de ricin, ulei de terebentina sau unguente de galbenele, tataneasa si rasina de conifere.
Apiterapia recomanda multe retete.

Mielita din miere de albine, hrean ras si zeama de lamaie din care se ia cate o lingurita de 2-3 ori pe zi, urmata la 15 minute de un ceai din fructe de fenicul.
Mielita din muguri de conifere, radacini de tataneasa si iarba mare (proaspata si data pe razatoare), macerata, in cantitati egale, cu miere de albine si consumata, cate o lingurita de 3 ori pe zi, cu 10 minute inainte de mese.
Miere de albine din flori de camp, de munte sau de tei, folosita sub forma de inhalatii timp de 10 minute, seara la culcare, avand efecte expectorante, antiinflamatoare, antimicrobiene si calmante.
Sirop expectorant din miere de albine din care se consuma cate 3-4 linguri pe zi la adulti si 3 lingurite la copii.
Sirop de propolis (300 g) din care se iau 3 linguri pe zi, cu o ora inainte de mese.
Laptisor de matca (50-100 mg pe zi, tinuta sub limba, intr-o cura de 20-30 zile consecutiv).
Aerosoli cu solutie alcoolica de propolis 15%, diluata cu apa (1:1), repetate de 2 ori pe zi, cate 5 minute, urmate de 20-30 minute odihna, intr-o cura de 15-30 sedinte.
Regimul alimentar

Va consta dintr-un supliment de cruditati, legume proaspete bogate in vitamine, acizi organici si saruri minerale (morcov, telina, spanac, hrean ras, salata, patrunjel, varza alba si rosie, cimbru, ceapa fiarta in lapte, usturoi, ridichi albe, rosii si negre). Este foarte util sucul de legume (300 g morcov + 150 g telina + 150 g ridichi + 150 g hrean + 1 lamaie) din care se consuma cate 20-50 g pe zi. Nu trebuie neglijata ridichea (in deosebi neagra), bogata in vitamine (A, B, C, P) si in saruri minerale (K, I, Mg, S), cu proprietati depurative, antitoxice, energizante si stimulatoare ale activitatii vezicii biliare, a stomacului si intestinelor. Zilnic se vor consuma 50-100 g ridichi proaspete, taiate in felii sau rase, macerate timp de 24 ore in zahar sau miere de albine; din siropul rezultat se iau cate 4-6 linguri pe zi pana la vindecarea astmului bronsic, a bronsitei si tusei.

Se mai recomanda lapte acru, iaurt, branza alba, cartofi, paine integrala, grau incoltit, fructe proaspete (mere, struguri, afine), cura cu boabe de ienupar sau aloe. In perioadele de crize se indica a se lua, zilnic, cate 3 linguri cu ulei de masline sau de porumb.

Intre mese se vor bea ceaiuri de musetel, podbal sau coada calului.

Se evita carnea de vita si porc, albusul de ou, conserve de carne sau peste, crustacee, capsuni, ciocolata, aditivi alimentari (conservanti, aromatizanti, modificatori de gust etc).

Regimul de viata

In mod curent, astmul bronsic se trateaza cu corticosteroizi si antileucotriene de tip Montelucast sodium (Singulair), ambele cu costuri foarte ridicate.

In tratamentul naturist se recomanda ca bolnavul sa locuiasca intr-o incapere bine aerista si incalzita, cu aerul umidificat prin intinderea, pe calorifer sau scaune, a doua prosoape umezite cu apa.

Bolnavii vor face zilnic o cura de aer, cu plimbari lente, evitand zonele poluate atmosferic. Dimineata si seara vor face exercitii de respiratie controlata, timp de 3-5 minute. Pentru a mari rezistenta organismului, in cursul zilei se vor face bai de soare, exercitii fizice si sporturi mai usoare (volei, inot, baschet). La nevoie se va tine la nas o batista impregnata cu esenta de lavanda. Seara la culcare sunt indicate bai calde (39ºC) timp de 10-15 minute, generale sau de maini si picioare. De asemenea sunt eficiente compresele calde cu apa si otet, tinute timp de 30 minute pe piept, urmate de masaje in lungul coloanei vertebrale, incepand de la ceafa pana in zona lombara.

Bolnavul va abandona definitiv fumatul si va evita contactul cu fumul de tigara. In schimb, este acceptabila inhalarea fumului de tigari antiastmatice, preparate din urmatoarele plante: flori de sulfina si lavanda, frunze de salvie, podbal, matraguna si ciumafaie, cu adaos de azotat de potasiu. Acest amestec contine, in principal, atropina, scopolamina si uleiuri eterice, care excita centrii respiratorii, maresc capacitatea de ventilatie pulmonara si suprima spasmele bronsice.

Pentru a elimina factorii favorizanti ai astmului bronsic agravat, se vor indeparta din locuinta covoarele, pernele de puf si animalele de casa (pisici, caini). Se poate efectua chiar un schimb de locuinta, a locului de munca sau chiar a localitatilor de domiciliu, daca acestea sunt situate intr-o zona intens poluata atmosferic, cu pulberi sau gaze toxice.

Tratamentele balneoclimaterice

Sunt recomandate statiunile situate la altitudini sub 1.000 m unde se vor face inhalatii cu apele minerale de la Slanic-Moldova, Vatra Dornei si apele sulfuroase, slab mineralizate, de la Olanesti, Calimanesti si Govora. Eficienta este si cura salina de la Praid, Tg. Ocna si Slanic-Moldova precum si cura de odihna de la Predeal, Poiana-Brasov, Paltinis, Lacul Sarat, Semenic, Eforie, Mangalia si Neptun.

Tratamentele se completeaza cu radioterapie, electroterapie si magnetodiaflux.

sursa articol: farmacia-verde.ro



Opinii


Spune-ţi opinia

Autentifică-te sau Înregistrează un cont nou pentru a putea scie o opinie

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

Multe persoane, indiferent de varsta, indeosebi copiii si barbatii de peste 65 de ani, acuza o stare patologica grava, cu inflamatii ale cailor respiratorii si crize spontane care determina dificultati in inspirarea si evacuarea aerului din plamani (dispnee), mai frecvent noaptea, intre orele 24-2 si in sezoanele reci, sfarsit de toamna, iarna si inceput de primavara.

Pacientul simte o apasare violenta la nivelul pieptului, are nevoie de mai mult aer proaspat, oxigenat si, adesea, intra intr-o stare de anxietate, cu panica la ideea mortii imediate prin asfixiere.

Ca manisfestare exista mai multe tipuri de astm (bronsic, cardiac, dispeptic, profesional, alergic de natura infectioasa etc), cel mai raspandit fiind astmul bronsic.


Vizualizari: 6301