Acest site folosește cookie. Continuarea navigarii reprezinta acceptul dumneavoastra.
Astrograma.pro
0000-00-00 00:00:00
Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ In sezonul rece al anului, cu frig, ceata si umezelă, ce

Bolile reumatismale

Bolile reumatismale

Cele mai acute si greu de suportat sunt durerile reumatice simtite, cu mai mare intensitate, de catre persoanele in varsta, “oameni trecuti spre iarna vietii”, cand reumatismele se instaleaza definitiv “in batranele oase ruginite”.

Reumatismele articulare cuprind doua grupe de afectiuni:

  • artritele (reumatisme inflamatoare si infectioase) posibile la toate varstele, indiferent de sex;
  • artrozele (reumatisme degenerative).

In aceasta din urmă categorie intra:

  • reumatismul articular acut;
  • reumatismul secundar infectios;
  • spondilita anchilozanta.

Reumatismul articular acut, numit boala Sokolski – Bouillaud, este o afectiune cu caracter infectios datorata infectiei cu streptococi si stafilococi care ating atat articulatiile cat si inima.

Boala apare cel mai frecvent intre 7-15 ani (in proportie de 75%), scade la 15% intre 15-25 ani si este mult mai rara dupa varsta de 30 de ani. Sexul feminin este cel mai puternic afectat, mai ales in perioada pubertatii si a graviditatii. Afectiunea debuteaza brusc cu inflamarea articulatiilor, inrosirea locala a pielii, dureri acute (atralgii), febra mare (38-39ºC), transpiratii abundente, frisoane, tuse usoara pana la pneumonie si pleurezie, ameteli, cefalee, insomnii, tulburari neuropsihice, paloare, anemie,  scadere ponderala si mobilitate redusa.

Durerile pot sa dureze cateva zile sau cateva saptamani, fiind intrerupte, prin intervale trecatoare, care dau senzatia de vindecare aparenta. In alte cazuri, boala poate sa evolueze spre atrofierea si deformarea articulatiilor, anchilozarea oaselor si invaliditate (imposibilitate de miscare) iar prin atacul asupra sistemului cardiovascular se poate instala endocardita miocardica si stenoza mitrala, finalizate uneori prin  deces.

Statisticile arata ca peste 40% din totalul bolilor cronice de inima sunt de origine reumatica. Nu intamplator  un vechi aforism mentioneaza ca “reumatismul linge articulatiile dar musca inima”.

Streptococii hemolitici din grupa A, implicati in reumatismul articular acut, sensibilizeaza inima si vasele sanguine, la orice varsta, cu incidenta maxima la copii si adolescenti, mai frecvent iarna si primavara, in conditii de frig si de umezeala. Sunt mai expuse persoanele obosite si debile, cu o igiena mediocra, care traiesc in dormitoare comune si in alte aglomeratii.

Leziunile cardiace, provocate de reumatismul cardiovascular si osteo-articular, devin ireversibile si pot reveni, cu intensitate, la maturitate. Un alt aforism mentioneaza ca “reumatismul acut linge endocardul si musca miocardul”. Ca semne de imbolnavire cardiaca pot fi mentionate : tensiune arteriala crescuta, insuficienta cardiaca, palpitatii, fibrilatie atriala, tahicardie, pericardita acuta, dureri pericordiale si endocardita bacteriana provocata de infectii cu Streptococus viridans.

Factorii favorizanti ai reumatismului articular, pe langa infectia streptococica, sunt conditiile de viata (locuinta umeda si rece, munca grea cu eforturi fizice excesive, alimentatie insuficienta (eventual pentru mentinerea siluetei), traumatisme si poluarea atmosferei, mai ales in localitatile situate in zonele puternic industrializate). Afectiunile articulare pot fi localizate in toate partile corpului, cu deplasari de la o articulatie la alta, dupa un interval de 4-5 zile, incepand cu inflamatii si dureri la solduri, genunchi, oase tibiotarsiene si trecand spre umeri si coloana vertebrala.
 

Reumatismul secundar infectios consta din forme reumatismale articulare acutizate pe un fond ifectios, cu colonii de virusuri si bacterii streptococice, provenite din diferite focare (dentare, amigdaliene, sinuzale) sau de anumite boli infectioase (scarlatina, venerice, dizenterie, tifos, tuberculoza, gripa, hepatita epidemica, sifilis).
 

Poliartrita reumatoida este o inflamatie poliarticulara cronica, cu puseuri acute, localizate, de predilectie, la articulatiile mici ale extremitatilor (degetele de la maini si picioare). Boala afecteaza in special sexul feminin, cu viata si activitate in conditii de frig si de umezeala (cu atentionare la gospodinele care folosesc frecvent apa rece la spalat rufe sau vesela).
 

Spondilita anchilozanta este o leziune inflamatoare, de natura reumatismala sau infectioasa, care afecteaza articulatiile coloanei vertebrale, cu evolutie progresiva de cronicizare catre anchiloza, printr-un proces de osificare, facand imposibila miscarea coloanei, a umerilor si a soldurilor.

Boala este mai frecventa de 5-7 ori la barbati decat la femei si poate sa inceapa chiar de la varsta de 20 de ani, prin crize intermitente de lumbago (dureri de sale), cu iradieri spre fese, spre coapse si in lungul nervului sciatic. Durerile se simt mai intens la excesele de tuse convulsiva si stranut, mai ales noaptea si spre dimineata.

Cauzele care determina boala sunt conditiile de munca grea in mediu rece si umed, traumatisme, oboseala, infectii tuberculoase, tulburari endocrine, infectii ale cailor uro-genitale cu gonococi si sifilis. Coloana vertebrala se deformeaza, devine rigida iar, impreuna cu articulatiile umerilor si ale soldurilor, formeaza un bloc osos, in timp ce musculatura se atrofiaza treptat.
 

Tratamentele naturiste

Vreme de veacuri si milenii, reumatismul a macinat generatii dupa generatii. In urma cu 50-100 de ani s-a apelat numai la doua medicamente: aspirina (extrasa din scoarta de salcie) si colchicina (extrasa din brandusa de toamna). Treptat, au intrat in arsenalul terapeutic zeci de specii vegetale, intalnite in natura,  care aveau proprietati...

antialergice, antiinflamatoare, antitoxice, dezinfectante, sudorifice, antifebrile, diuretice, depurative, calmante si revulsive local.

In uz intern se recomanda:

  • infuzii din frunze de salvie (cea mai eficienta) sau de afin (1-2 lingurite la 250 ml apa clocotita) cu efecte in eliminarea toxinelor prin diureza si prin sudatie puternica.
  • infuzie din flori de soc, tei, musetel sau de arnica (1 lingurita la 250 ml apa clocotita) cu efecte antiseptice, bacteriene, antiinflamatoare si anestezice.
  • infuzie din flori de trifoi rosu si lavanda (1 lingurita la 250 ml apa in clocot).
  • infuzie din flori  (de sulfina), si frunze (de frasin, mesteacan, salvie, rozmarin, urzica) din care se beau 2-3 cani pe zi.
  • infuzie din herba de tarhon, cimbrisor, papadie si sunatoare care produc o puternica diureza insotita de eliminarea toxinelor.
  • infuzie din frunze de menta, nuc, pelin si coacaz negru.
  • infuzie din herba (de ciubotica cucului, sovarv, troscot, turita mare), fructe (de ienupar si fenicul, catina alba si maces), muguri (de pin, plop negru si vita de vie).
  • decoct din radacini de tataneasa si scoarta de salcie (10 g la 200 ml apa, se fierbe 10 minute, se infuzeaza 10-20 minute si se beau 2-3 cani pe zi) intr-o cura pe durata de 2-3 saptamani.
  • decoct din amestec format din flori de soc (diuretic, suforific), frunze de frasin si mesteacan, herba de coada calului, teci de fasole, radacini de lemn dulce cu actiuni antiinflamatoare (datorita acidului gliceretic si a unui hormon de natura steroidica), fructe de ienupar – diuretic si dezinfectant, scoarta de salcie – analgezic si febrifug; din amestec se ia 1 lingura la 200 ml apa, se fierbe 2 minute, se infuzeaza 10-15 minute si se beau 3 cani pe zi.

Aceste plante intra si in componenta unor tincturi (extracte hidroalcoolice) in raport de 10-20% cu alcool 400, in reteta unui sirop antireumatic (din care se iau cate 2 lingurite in fiecare dimineata, pw stomacul gol, timp de 6 saptamani) precum si cate 3 paharele pe zi cu lichior din fructe de ienupar si usturoi.

Din compozitiile interne nu trebuie sa fie neglijata scoarta de salcie, un foarte bun remediu antireumatic datorita continutului ridicat in derivati salicilici (salicina) cu efecte antifebrile, sudorifice, dezinfectante, diaforetice si antinevralgice.

Reteta autorului: mesteacan,  salcie, frasin, ienupar, urzica vie, coada calului, sunatoare, pelin,  tei, fasole, menta, soc.

In uz extern se aplica:

  • Comprese calde cu infuzie de ​sulfina, coada calului si urzica alba.
  • Comprese calde si frectii pe locuri dureroase cu radacina de tataneasa, castane si usturoi, macerate in alcool si petrol.
  • Bai generale sau locale cu decoct din plante, luate separat sau in amestec, folosind frunze de frasin, menta si stevie, flori de fan, herba de salcie si rozmarin, fructe de ienupar si castan salbatic, muguri de pin, radacini de tataneasa, scoarta de salcie si faina de mustar negru. Decoctul se toarna in apa de baie, tinuta la 37ºC, in care se sta circa 20 minute.
  • Frectii locale cu tinctura in alcool 70º din frunze de rozmarin, muguri de plop negru, herba de cimbrisor, fructe de ienupar si ardei rosu, radacini de hrean si telina, scoarta de salcie, tataneasa.
  • Frectii cu ulei de ienupar, menta, pin, lavanda, coriandru, rozmarin, petale de trandafir, musetel, sunatoare si eucalipt, folosite separat sau in amestecuri.
  • Masaje cu unguent de galbenele, tataneasa, lumanarica, sanziene, rasina si venin de vipera.Toate aceste proceduri externe au efecte antiinflamatoare si de activare a circulatiei sangelui.

Apiterapia recomanda:

Cataplasma din 2 linguri polen uscat si maruntit, amestecat cu 100 ml ulei vegetal; se fierbe 5-10 minute la foc redus pana se obtine o pasta care se intinde pe zona dureroasa si se lasa peste noapte.

Regimul alimentar

La persoanele care sufera de reumatism, alimentatia trebuie sa fie completa pentru a satisface necesarul de proteine, vitamine (A, C, K) si saruri minerale. Se incepe cu o cura depurativa de 5-7 zile pe luna cu zarzavaturi crude din care sa nu lipseasca varza, morcov, telina, sfecla rosie, marar, patrunjel, praz, ceapa, urzici, la care se adauga supe de legume sau de fasole boabe, lapte acru, lapte proaspat (1/2 litru), zer, iaurt, branza, margarina, untura de peste, orez (fiert in lapte), seminte crude de dovleac sau floarea soarelui, nuci, arahide, cartofi (fierti in lapte si amestecati cu ulei de masline si un galbenus de ou). Se mai poate consuma terci de grau incoltit cu miere de albine si cafea de cicoare.

Dimineata, inainte de micul dejun, se beau 250 ml suc de telina, timp de 21 de zile consecutiv iar seara sunt indicate sucuri de morcov (200 ml), radacini de pastarnac sau patrunjel (100 ml), sfecla rosie (100 ml) si varza (100 ml).

Se va consuma carne de pasare si de vitel, peste, cereale (fulgi), supe, cartofi tineri, sucuri naturale de fructe.

Se interzice consumul de mancaruri grase, carne de porc si de vanat, grasimi animale, mezeluri, afumaturi, conserve, muraturi in saramura sau otet, hrean, ardei iute, tutun, bauturi alcoolice si sare (pentru a evita inflamatiile articulare). Se controleaza consumul alimentelor acre care maresc decalcifierea si reduc rezistenta oaselor la presiune, frecare si frangere.

Regimul de viata

In primul rand se impune evitarea contactului cu frigul si umezeala. La crizele reumatice este absolut necesar un repaos absolut care va evita aparitia leziunilor cardiace, repaos intelectual si evitarea emotiilor si a enervarilor.

Zilnic, se aplica pe articulatiile dureroase o compresa locala cu ceai de ardei iute (1 lingura pulbere la 250 ml apa clocotita) sau o cataplasma cu lut sau carbune vegetal. Bune efecte da si o perna umpluta cu pedicuta, aplicata pe articulatii.

Un studiu facut in Suedia arata necesitatea evitarii contactului cu uleiurile minerale, hidraulice sau de motor, care pot mari cu 30% riscul de contractare a artritei reumatismale.

Exista un mare numar de medicamente antireumatismale (acid acetilsalicilic, fasconal, fenilbutazona, revulsin) cu aplicatii in reumatismul articular, lumbago, lombosciatica si nevralgii.  Tratamentele cu unele din aceste preparate pot avea si efecte secundare asa cum este cazul produsului ibuprofen care poate provoca ameteli, greturi, varsaturi, hemoragii si ulceratii la nivelul mucoasei digestive.

In zilele calde de vara se va beneficia de efectele benefice ale bailor de soare, mai ales la mare, cu climat relativ constant, fara variatii termice si vanturi reci.

Tratamentele balneoclimaterice

Tinand seama de starea debilitata si de sensibilitatea bolnavilor  de reumatism se recomanda o atentie deosebita accesului in diferite statiuni balneare, fiind preferate cele cu ape radioactive (Felix, 1 Mai) cu ape termale carbogazoase (Geoagiu, V. Dornei, Buzias, Covasna, Tusnad), cu ape sarate carbogazoase (Slanic-Prahova, Ocna Sibiului, Govora, Calimanesti, Sacelu, Bazna, Covasna), cu ape sulfuroase (Baile Herculane, Olanesti, Pucioasa, Mangalia).

Deoarece exista o relatie directa intre reumatism si afectiunile cardiace, sunt indicate, in primul rand,  statiunile situate intr-un climat moderat, cu ape termale obisnuite, sarat-carbogazoase si radioactive (Baile 1 Mai, Felix, Calacea, Moneasa, Vata, Covasna si Malnas). Pentru temperatura apelor ridicate intre 35º si 54ºC, sunt mult cautate izvoarele termale de la Baile Herculane si Felix.

In aceste statiuni balneare, tratamentele se completeaza cu ultrasunete, ionizari, bai galvanice si gimnastica medicala.

Pentru reumaticii care nu sufera de afectiuni cardiace, diabet grav, guta, astm bronsic. hepatite sunt deosebit de eficace namolurile sarate de la Techirghiol, Eforie, Amara, Lacul Sarat, namolurile de turba de la Geoagiu si Vatra Dornei precum si turba cu sapropel de la Baile Felix si 1 Mai (Oradea).

La recomandarea medicului se va aplica un complex de proceduri hidro-electro-terapeutice (impachetari calde cu parafina, ultrasunete, diadinamice, ionizari si bai galvanice).

sursa articol: farmacia-verde.ro



Opinii


Spune-ţi opinia

Autentifică-te sau Înregistrează un cont nou pentru a putea scie o opinie

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

In sezonul rece al anului, cu frig, ceata si umezelă, cea mai frecventa afectiune maladiva care domina viata, la o mare parte a populatiei, o constituie durerile reumatismale, care insumeaza peste 100 de afectiuni, frecvente in zonele temperate, in care se gaseste si tara noastra, dar absente in zonele calde (ecuatoriale si tropicale) si in zona polara. Mai chinuitoare sunt durerile reumatice in cursul iernii stiind ca “iarna toate durerile se trezesc si musca din incheieturile subrezite”.

Reumatismele cuprind afectiuni localizate la nivelul aparatului locomotor si la nivelul cardului, ca urmare a unor leziuni inflamatoare sau degenerative ale tesuturilor conjunctive.

Suferintele reumatice sunt predominant articulare (in zonele articulatiilor) si mai putin nearticulare (reumatism abarticular). Acesta din urma se manifesta prin periartrite, nevralgii, mialgii, neuromialgii, tendinite, bursite si tenosinovite.

Frecventa mare a reumatismului articular impune o abordare aprofundata, atat sub aspect anatomo-fiziologic cat si al simptomatologiei si al profilaxiei.


Vizualizari: 5260